Iti mai aduci aminte?

Iti mai amintesti cand iti spuneam ca nu exista o zi mai frumoasa decat ziua mea? Ei bine, m-am convins! Nu exista!
Lasam trecutul in slujba altora, desi mai sunt oameni pe care nu i-am auzit astazi, desi ma gandesc la ei...
Dar mai sunt oamenii care mi-au facut viata si ziua de azi...Iubirea mea, prietenii cei mai dragi si familia mea.
A fost micul dejun somnoros:

A fost cadoul de la El...

Au fost colegii minunati...
Au fost prietenii si familia "cea mai draga":

Da...A fost mai mult decat o zi!

Multumesc! E cea mai frumoasa zi!

The beat...

Am postat pe blog acum un an un mic articol legat de o aplicatie de care orice petrecaret are nevoie....
Cei din SUA o aveau....

Acum o avem si noi...si mai desteapta si mai frumoasa...
The Beat iti prezinta intr-un mod dinamic si interactiv petrecerea la care ai vrea sa fii.
Folositi aplicatia pentru smartphone-uri sau site-ul www.thebeat.ro... O sa va placa!

Felicitari Bogdan!

E clar ca asta e cheia succesului: aplicatii mobile pentru piata de larg consum....

Targul...

Nu stiu daca sa iti spun: Du-te sau Nu te du...
Astazi calatoream intre doua cladiri de birou, au trecut anii in care calatoream intre doua capete de tara...
Si vedeam oameni, oameni care se grabeau spre un targ, targ ce s-a dovedit un targ de joburi. Dar spune-mi cati stiu ce se vinde la targurile astea? Sau cine se vinde...
Saptamana asta am vazut oameni care au uitat de unde au plecat si oameni care se intorc la viata simpla de unde au plecat.
Eu in principiu sunt multumita de mine si de altii, dar simt nevoia sa ma justific de ce sunt multumita...In schimb, stiu ca am facut un efort ca sa ajung asa si as vrea ca cei apropiati mie sa nu il faca. Vreau ca lumea sa accepte ca nu jobul, banii, papucii si carpele scumpe iti aduc sclipirea in priviri...ci ala care stie sa iti zambeasca ridicand ochii din exceluri si incrancenarile de azi sau de ieri.
Cateodata intru intr-o greva a comunicarii si vreau sa fiu intrebata in loc sa intreb. Totusi, continui sa intreb...

Ce e serios?

Eu citesc cu viteza melcului Hunger Games, abia am terminat prima cartulie...Am terminat-o sambata, inainte de a dansa in Music Club, inainte de duminica in care am vazut o bucatica din Bucuresti din autobuzul "suspendat", de a vizita Muzeul Satului si de manca o tochitura aproape moldoveneasca la Carul cu bere...
Am trecut la a doua cartulie din Hunger Games luni, dupa ce am petrecut 12 ore la Cafe Verona. Aici am scris manuale SAP, am primit vesti tulburatoare despre tatal drag internat in spital si am adunat oamenii mei de aici...
Azi ne-am strans tot la Verona ca sa jucam Catan, sa il invatam pe Tudor cu terasele, sa avem grija lui Rambo si sa ne certam de la politica si procentul pentru bacsis.
Acum toate bune: tata o sa mearga acasa si noi la serviciu...

PS:
- Pranzul la Cafe Verona e foarte bun. Astazi, de exemplu, eu am mancat ciorba de loboda, peste cod si pui, orez si salata verde. Ieri, ciorba de peste a fost delicioasa.
- Duminica, desi era o vreme superba, autobuzul turistic RATB nu circula. Am avut norocul, insa, sa dam peste un unul gratis inchiriat de BRD pentru turneul de tenis.